Reconstrucția sub presiune: de la idei la implementare în reconstrucția Ucrainei

S3RoU (Reconstrucție sigură, rapidă și durabilă a Ucrainei) este o colaborare internațională finanțată de FCDO din Regatul Unit, care reunește cercetători, practicieni și parteneri din industrie din Ucraina, UK și Olanda. 

Towards the end of 2025, we released a deep dive podcast episode, “Reconstruirea Ucrainei în siguranță, în mod sustenabil și rapid„unde am explorat o întrebare centrală: cum arată în practică o reconstrucție cu adevărat holistică?” 

Poți asculta podcastul de mai jos sau din aplicația ta preferată de podcasturi.

În martie, aceste întrebări au fost aprofundate la conferința S3RoU, care a avut loc în perioada 19-20 martie la Sheffield și Lviv.

Bringing together researchers from diverse backgrounds, practitioners and stakeholders across Ukraine’s recovery and the wider built environment sector, the conference provided a space to test these ideas against real-world conditions.

In the weeks following the conference, these insights remain highly relevant. Continued strikes across Ukraine have reinforced the extent to which rebuilding is taking place alongside ongoing disruption, affecting not only critical infrastructure but also culturally significant areas. This ongoing volatility highlights the need for approaches that are not only technically sound but also adaptable to rapidly changing conditions.

Conferința S3RoU 2026

„Este esențial nu doar să continuăm cercetarea, ci și să ne concentrăm pe dezvoltarea de standarde și implementarea proiectelor pilot și demonstrative. Ucraina se confruntă cu multiple provocări, iar prin testare practică putem asigura fiabilitatea, eficacitatea și aplicarea pe scară largă a acestor soluții.” – Oleksii Hunyak (Universitatea Națională Politehnică din Lviv)

Proiectul S3RoU oferă o modalitate de abordare practică a acestei provocări, concentrându-se în principal pe reciclarea betonului din molozul generat de război, cu scopul de a-l transforma în materiale de construcție utilizabile. Acesta nu este un simplu proces de reciclare.

Materialele trebuie evaluate, inclusiv testate pentru contaminanți precum azbestul, înainte de a fi dezafectate, caracterizate și evaluate pentru reutilizare în construcții noi. În acest sens, reconstrucția prezintă, de asemenea, o oportunitate de a aborda problemele de siguranță existente pe termen lung, inclusiv îndepărtarea materialelor periculoase.

Echipa de proiect din Ucraina la locul de desfășurare a conferinței

Pe lângă provocările legate de prelucrarea materialelor și de siguranță, amploarea distrugerii definește amploarea sarcinii. Se estimează că peste un miliard de tone de deșeuri de construcții și demolări au fost generate în Ucraina ca urmare a invaziei la scară largă, ceea ce subliniază magnitudinea problemei și amploarea atât a distrugerii, cât și a necesității reconstrucției.

Gestionarea, prelucrarea și reutilizarea acestor materiale sunt esențiale pentru reconstrucție, nu doar în contextul războiului din Ucraina, ci și în alte contexte marcate de conflicte și dezastre. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere constrângerile de mediu și materiale asociate cu construcțiile convenționale, unde producția de ciment este atât intensivă în emisii de carbon, cât și dependentă de disponibilitatea resurselor.

Discuțiile din martie au arătat, de asemenea, clar că reconstrucția nu poate fi înțeleasă doar prin intermediul materialelor.

S-au întins constructii durabile, infrastructure rehabilitation, urban planning and regulatory frameworks, highlighting the breadth of challenges involved. Alongside this, the project showcased a range of technical innovations and approaches, from improved waste characterisation to material recovery processes, pointing not only to immediate applications within Ukraine, but also to wider opportunities for adoption in other settings shaped by conflict, disaster or resource constraints.

Echipa S3RoU din Marea Britanie, proiectul din Sheffield

În loc să se trateze acestea ca provocări separate, a apărut un mesaj clar: reconstrucția necesită o abordare sistemică, în care inovația tehnică este însoțită de schimbări în modul în care construcția este planificată, realizată și guvernată. În acest sens, reconstrucția generează o schimbare de paradigmă, în care scopul nu este doar înlocuirea a ceea ce s-a pierdut, ci și regândirea modului în care funcționează mediul construit. Însă această schimbare are loc sub constrângeri, în contextul conflictului în special, materialele devin rare, lanțurile de aprovizionare sunt perturbate, iar termenele sunt comprimate, creând o tensiune fundamentală între sustenabilitatea pe termen lung și nevoia imediată.

O altă dimensiune importantă a reconstrucției se referă la ce se reconstruiește și de ce. Acest aspect a fost pus în evidență de deteriorarea continuă a siturilor cu semnificație culturală.

De exemplu, un atac cu drone rusești asupra centrului istoric al orașului Lviv pe 24 martie a avariat mai multe clădiri, inclusiv o Mănăstire din secolul al XVII-lea, protejată de UNESCOAstfel de incidente evidențiază faptul că reconstrucția nu înseamnă doar restaurarea infrastructurii, ci și conservarea patrimoniului cultural în condiții de perturbări continue.

Participants also pointed to structural barriers that continue to limit implementation. As Leon Negru (Universitatea din Leeds) a explicat:

„Există multiple bariere în calea realizării circularității, inclusiv avansarea cercetării, îmbunătățirea educației și introducerea unor standarde mai flexibile. Finanțele și asigurările rămân bariere ascunse, deoarece mulți subscriitori nu sunt pregătiți să sprijine construcțiile non-standard.”

În acest context, colaborarea devine esențială, nu doar în interiorul Ucrainei, ci și între rețelele internaționale, inclusiv cercetători și practicieni care contribuie din diaspora. După cum a subliniat Nataliya Lushnikova (Universitatea de Tehnologie Eindhoven):

“We need not only more pilot projects, but also better interaction between them and collaboration with all stakeholders: government, local communities, industry, investors. Collaboration rather than competition will allow us to make better use of existing knowledge and experience for sustainable and safe reconstruction of Ukraine.”

În cele din urmă, ceea ce a rezultat din Sheffield și Lviv este o schimbare în modul în care este înțeleasă reconstrucția, dezvoltând parțial noi materiale și procese circulare, asigurându-se totodată că acestea pot fi aplicate acolo unde și când este nevoie.

Reconstrucția nu este un proces liniar. Ea se desfășoară alături de perturbări continue, necesitând abordări care pot funcționa în condiții de incertitudine, se pot adapta la realitățile în schimbare și pot echilibra prioritățile tehnice, practice și sociale în timp real.