Vindecând planeta, vindecându-ne pe noi înșine: o abordare post-creștere a sănătății publice

O lucrare publicată în The Lancet în ianuarie 2025, care a fost inclusă într-un buletin informativ LinkedIn de Donna Okell a inspirat această caracteristică. De asemenea, mi-a amintit de unele dintre interviurile pe care le-am făcut cu invitații în ultimii ani, care se concentrează pe subiecte care sunt legate de acest subiect general. La unele dintre ele mă refer.

O colecție impresionantă de profesori legați de institute precum ICREA, Barcelona, ​​Spania, Institutul Internațional pentru Inegalități, London School of Economics și Political Science, Londra, Marea Britanie și alții își prezintă gândurile și constatările în Post-creștere: știința bunăstării în limitele planetare

They discuss how the escalating climate crisis poses profound challenges to human health, necessitating a reevaluation of our economic paradigms to ensure both environmental sustainability and public well-being. The concept of “post-growth” advocates for shifting away from the traditional emphasis on economic expansion, focusing instead on achieving societal well-being within the Earth’s ecological limits.

Această abordare câștigă acțiune printre profesioniștii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică care recunosc natura împletită a sănătății ecologice și a sănătății umane.

Înțelegerea post-creșterii și relevanța acesteia pentru sănătate

Post-growth challenges the conventional belief that continuous economic growth is synonymous with societal progress. It emphasises ecological balance, equitable resource distribution, and prioritising health and well-being over financial metrics. In the context of public health, this perspective underscores a core truth: a healthy population depends on a healthy planet. Environmental degradation—driven by relentless economic pursuits—has direct and indirect adverse effects on human health.

Schimbările climatice: o amenințare cu mai multe fațete pentru sănătate

The health implications of climate change are extensive and well documented.

• Evenimente de căldură extremă: Creșterea temperaturilor mărește frecvența și severitatea valurilor de căldură, ducând la boli și decese legate de căldură, în special în rândul vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni preexistente. (CDC)

• Deteriorarea calității aerului: Climele mai calde exacerba poluarea aerului, crescând ozonul la nivelul solului și particulele care declanșează probleme respiratorii și cardiovasculare. (APE)

• Boli transmise prin vectori: Schimbarea tiparelor climatice extinde gama de habitate a vectorilor de boli, cum ar fi țânțarii și căpușele, crescând răspândirea bolilor precum malaria și boala Lyme. (Wikipedia)

• Water and Food Security: Droughts, floods, and extreme weather events disrupt water and food systems, fuelling malnutrition and disease outbreaks. (AP News)

• Provocări de sănătate mintală: Traumele și incertitudinea cauzate de dezastrele climatice contribuie la creșterea ratelor de anxietate, depresie și PTSD. (Wikipedia)

Mai jos este partea 4 a seriei cu Nadina Galle, care este o expertă de renume mondial în privința copacilor și a naturii din orașele noastre. Întreaga serie poate fi găsită aici mai jos Nadina Galle.

„Natura are un efect calmant și reparator. Ne poate îmbunătăți starea de spirit, funcția cognitivă și bunăstarea generală - nu este doar un lux; este esențial.” – Dr Nadina Galle

Design biofil și natură: aliați naturali în tranziția de sănătate post-creștere

Unul dintre cele mai puternice instrumente, dar subutilizate în strategia de sănătate post-creștere este natura însăși. Biophilic design—incorporating natural elements into urban and built environments—has proven benefits for both physical and mental health, and plays a role in climate resilience.

Nederland, Amsterdam, 31-10-2020
-
Nadina Galle, PhD Ecological Engineer • Entrepreneur • TEDx & Keynote Speaker • #ForbesUnder30 • Enabling urban ecologists to apply today’s technology • #InternetofNature
-
FOTO ȘI COPYRIGHT ROGER CREMERS

• Reducerea căldurii urbane: Green infrastructure like tree canopies, green roofs, and parks help to mitigate urban heat island effects, reducing exposure to dangerous temperatures. Research from the Conservarea naturii supports this as a climate adaptation strategy.

• Îmbunătățirea calității aerului: Vegetația filtrează în mod natural poluanții și particulele fine, ajutând la purificarea aerului. The Organizația Mondială a Sănătății cites poor air quality as one of the top threats to public health—something green spaces directly address.

• Creșterea bunăstării mintale: Accesul la natură este legat de stres redus, rate mai scăzute de depresie și anxietate și performanță cognitivă crescută. Un studiu din 2021 în Rapoarte științifice a constatat că doar 120 de minute pe săptămână în medii naturale îmbunătățește dramatic starea generală de bine (Rapoarte științifice).

• Consolidarea sănătății comunitare: Biophilic places foster social connection and encourage physical activity—key drivers of community resilience. They’re especially vital in low-income areas where access to health-promoting spaces is often limited.

• Low-Carbon Design: Nature-based solutions often replace energy-intensive infrastructure. Clădiri verzi și planificare urbană durabilă reduce emisiile, sporind în același timp gradul de viață.

Post-growth thinking doesn’t just allow space for nature—it makes it central. Instead of designing cities for cars and consumption, we begin designing them for health, equity, and ecological integration.

Când vine vorba de design și natură, un alt invitat uimitor pe care l-am avut la podcastul Constructive Voices a fost dr. Julia Watson, autor și profesor Harvard.

"Uităm că avem nevoie de copaci și plante pentru a respira... Facem parte din această rețea incredibil de inteligentă a vieții. Și uneori, în natură, obținem aceste momente energetice de conexiune - asta ar trebui să ajute designul la rețese." Dr. Julia Watson

Mai jos puteți urmări interviul cu Dr. Julia Watson

Profesioniştii din domeniul sănătăţii care conduc apelul la schimbare

Recunoscând impactul profund al schimbărilor climatice asupra sănătății, profesioniștii din domeniul sănătății solicită din ce în ce mai mult la schimbarea sistemică urgentă. În Marea Britanie, Alianța pentru Sănătate pentru Schimbările Climatice (UKHACC) brings together major health institutions to push for climate action, framing it as a public health necessity. With over 650,000 healthcare professionals represented, the message is clear: mitigating climate change is health work.

Regândirea sistemelor de sănătate pentru climă și sănătate

To meet the demands of a changing climate, health systems are integrating sustainability and resilience into their frameworks.

• Infrastructură rezistentă la climă: Spitalele sunt modernizate sau construite pentru a rezista la vreme extremă și întreruperi de energie. (Reuters)

• Reforma curriculară: Medical schools are embedding climate and health education to prepare future clinicians. Dr. Renee Salas, a leading voice in climate-health education, has helped shape new models for integrating these topics in medical training. (Wikipedia)

• Operațiuni durabile: Spitalele și clinicile adoptă practici cu emisii scăzute de carbon - reducând consumul de energie, reducând emisiile și promovând sisteme circulare în domeniul deșeurilor și achizițiilor. (APE)

Următoarea mea sugestie de podcast este: Jane Findlay: Când dăunăm naturii, ne dăunăm sănătății

“I think people are beginning to realize just how important our survival is and how dependent our survival is on nature. And anything we do to damage nature actually damages our own health.” Jane Findlay

Paradigma post-creștere oferă mai mult decât o critică a economiei tradiționale - oferă un colac de salvare pentru sănătatea planetară și umană. Prin schimbarea atenției de la PIB la bunăstarea autentică, societățile pot construi sisteme în care natura, oamenii și generațiile viitoare înfloresc.

Natura nu este un lux în această ecuație – este fundamentală. Orașele biofile, sistemele de asistență medicală verzi și accesul echitabil la natură fac parte dintr-o nouă infrastructură de sănătate care este atât durabilă, cât și justă. Profesioniștii din domeniul sănătății au un rol esențial în susținerea acestei viziuni – nu doar în tratarea simptomelor unei planete bolnave, ci și în a ajuta la vindecarea cauzelor acesteia.